Bono di'a, i benvenido al Projeto Romanova! Si tu pode leser esto tecsto, donse la lingua nova ce nus clama Romanova sta funsionando multo bien! Nus ave produsido esta lingua con la speransa ce todos los parladores de las linguas roma'nicas modernas podera' comunicar eficasemente entre se. La lingua nova consiste de tres mil vocablos, mas o menos, i elo fu formado de vocablos prendidos di todas las cuatro linguas roma'nicas maiores: el espaniese, el fransiese, el italiese, i el portugalese.

Bună ziua și bine ați venit la proiectul "Romanova"! Dacă puteți citi textul de mai sus, atunci înseamnă că noua limba pe care o numim "Romanova" funcționează foarte bine. Am creat această limbă cu speranța că toți vorbitorii limbii romanice moderne vor fi capabili să comunice între ei eficace. Noul limbaj este format cu aproximativ trei mii de cuvinte luate din patru limbi romanice principale: spaniola, franceza, italiana, și portugheza.

Traducere Automată de la Romanova la Limba Română
Căutarea Cuvintelor în Limba Română
Dicționarul de Bază Romanova-Român
Dicționarul de Bază Englez-Romanova
Ghid de Pronunțarii Romanovei
Gramatica în Rezumat
Sufixe și Prefixe
Numerele, Zilele Săptămânei, Lunile, și Anotimpurile
Cuvinte Incrucisate
 

GHID DE PRONUNȚARII ROMANOVEI
apronunțată ca a în marefpronunțată ca f în fatămpronunțată ca m în masăspronunțată ca s în sală
bpronunțată ca b în banigpronunțată ca g în gară (întotdeauna)npronunțată ca n în noitpronunțată ca t în tare
cpronunțată ca c în cană (întotdeauna)ipronunțată ca i în mașiopronunțată ca o în noupronunțată ca u în su
dpronunțată ca d în datăjpronunțată ca ș în șapteppronunțată ca p în pastăvpronunțată ca v în vacă
epronunțată ca e în telpronunțată ca l în lună rpronunțată ca r în gară Numai 19 litere!

Despre pronunțare: Duplul rr se pronunță ca un tril. Fiindcă j este ca ș în șapte, combinația tj se pronunță ca c în "cer", și combinația nj se pronunță ca nc în "arunce". Accentuarea este asemănătoare cu accentuarea spaniolă; un apostrof după vocală arată că ea este accentuată. Despre cuvintele care n-au nici un apostrof (majoritatea mare), un cuvânt terminat în vocală sau litera s se accentua pe penultima silabă; un cuvânt terminat într-o consoană care nu este s se accentua în ultima silabă. Literele i și u sunt semivocale (pronunțate ca i scurt în iunie și stai, și u scurt în luăm și stau) dacă ele sunt urmate de vreo vocală, sau dacă ele sunt precedate de a, e, sau o, așa că i și u nu se consideră silabe separate în acest caz, dacă nu sunt urmate de apostrof, care ar arăta că sunt vocale pline și accentuate. Dvs. puteți scrie substantivele proprie și cuvintele din alte limbi în ortografierea natală, sau facultativ, dvs. puteți folosi ortografia Romanovei. Facultativ, dvs. puteți pune un accent ascuțit deasupra unei vocale în loc de apostrof după ea. Majusculele sunt facultative în Romanova. Facultativ, dvs. puteți folosi o diagonală (/) în loc de punct la terminația frazei. Dvs. puteți pronunța litera s ca z în "izvorî" dacă ea este urmată de consoană sonoră. Facultativ, dvs. puteți pronunța amândouă r și rr ca r sau trilul. Facultativ, dvs. puteți pronunța b și v ca persoane îi pronunță spaniolește.

Numele Literelor:

Când se pronunță literă cu literă, poate zice "v de victoria",
etc., pentru claritate.

Literele:  a   b   c   d   e   f   g  (h)  i   j  (k)  l   m
Numele: a be ce de e fe ge (aj) i je (ca) le me

Literele: n o p (q) r s t u v (w) (x) (y) (z)
Numele: ne o pe (cu) re se te u ve (ue) (ecse) (ie) (sa)
GRAMATICA ROMANOVEI ÎN REZUMAT
Nici un gen gramatical. Cu toate că niște cuvinte au forme alternative care sunt ca cuvinte cu un gen gramatical în limbile romanice, acestea sunt facultative, și sunt permise ca să vorbitorii limbii romanice poată folosi forme obișnuite.
Nici o declinare substantivelor și adjectivelor.
Nici o conjugare personală verbelor. Verbul nu se schimă în funcție persoanei sau numărului. Numai se schimbă în funcție timpului (prezentul, preteritul, perfectul, etc.).
Articolele:
Articolul hotărât singular este el (alternativ, dvs. puteți folosi la, fără o diferență sensului). Articolul hotărât plural este los (alternativ, dvs. puteți folosi las fără o diferență sensului). Unicele contractie scrise sunt del și al, care sunt contractie facultative în loc de de el și a el. în pronunțare, însă nu în scriere, articolele el și la pot pierde vocalele lor când ele sunt urmate de cuvânt care începe în vocală. De exemplu, dvs. puteți pronunța la isla ca lisla, și dvs. puteți pronunța el ome ca lome. Articolul nehotărât singular este un (alternativ, dvs. puteți folosi una fără o diferență sensului).
Substantivele:
Pentru a face plural un substantiv sau un adjectiv, dacă se termină în vocală, adăugați -s. Dacă se termină în consoană sau în semivocală, adăugați -es. Exemple: el soldado valente, los soldados valentes; una madre bona, madres bonas; el rei, los reies; multas personas intelijentes fase el error de creder ce eles es stu'pidas, i eles gania confidensa en lora intelijensa solamente depo'is multa esperiensa en la vida; un punto interesante; ocurrensas improbables; la asersion es incredible; los puntos es interesantes.
Adjectivele:
Adjectivul se face plural în acord cu substantiv. Facultativ, și fără o diferență sensului, adjectivele (și adjectivele care se folosește ca substantive) care se termină în -o (și pluralul -os) pot schimba -o în -a (și pluralul -as). Aceasta este facultativă, și nu sugeră nici o schimbare genului gramatical. (Aceasta este permisă ca să vorbitorii limbii romanice poată folosi forme obișnuite.) Adjectivele vin după substantivele. Articolele (-ul, o), numerele (patru, treia, mulți), posesivele (meu, noastră), și demonstrativele (acest, acelea) vin înainte de substantivele.
Adverbele:
Dvs. derivați cele mai multe adverbe cu adjective când adaugă -mente la terminația adjectivului. Dacă adjectivul se termină în -o, dvs. trebuie schimba aceasta în -a. Niște adverbe comune au o formă unică, care nu vine dintr-un adjectiv. Exemple: ra'pido, rapidamente; suave, suavemente; nasional, nasionalmente; bono ("bun"), bien ("bine").
Adjectivele și adverbele comparative:
Adjectivele și adverbele comparative sunt exprimate cu mas ("mai"). Adjectivele și adverbele superlative sunt exprimate cu el mas ("cel mai") sau cu sufixul -i'sim-. Mai puțin este exprimat cu menos, și cel mai puțin cu el menos. Exemple: interesante, mas interesante, el mas interesante, interesanti'sime; madres bonas, madres mas bonas, las madres mas bonas, las madres boni'simas; frecuentemente, menos frecuentemente, el menos frecuentemente. Cualce lingua es tanto interesante como todas las otras linguas. Todas las linguas es igualmente interesantes. Nustra grama'tica es mas breve ce nustro dicsionario. Entre suos amigos, eli es el mas interesante. Eles es tuos amigos boni'simos. Marte es un planeta bastante grande, ma la terra es mas grande. La terra es tamben mas grande ce Mercurio. El planeta Urano es multo mas grande ce Marte ma menos grande ce Ju'piter. El planeta Venus es cuasi tanto grande como la terra.
Pronumele:
Pronumele Personale:
Pronumele personale au două forme diferite, în afară de nus ("noi" sau "ne") și vos ("voi" sau "vă"). Se folosește forma întâi pentru nominativ, și forma doua pentru nenominativ, e.g. complemente. Un pronume nominativ vine înainte de verbul, dar el pot veni după verbul în întrebările directe. Pronumele complementului întotdeauna pot veni după verbul. Un pronume complementului direct și poate veni direct înainte de verbul, dacă verbul nu este un infinitiv, un participiu, sau un imperativ. Facultativ, pe poate veni înainte de substantiv complementului direct sau un pronume complementului direct dacă poate fi greu a face deosebire între subiectul și complementul direct. Prepoziția a vine înainte de pronumele complementului indirect și substantivele complementului indirect. Când se zice ceva sau scrie ceva unei persoani, persoana este complementul indirect, e.g. Eli interrogo' a me si io fuma; io disio' a li ce no. (El m-întrebă dacă eu fum; eu îi zicei că eu nu fum.) Se folosește un pronume reflexiv cu verb tranzitiv când subiectul și este complementul, e.g. a se îmbrăca.

Tabel Pronumelui Personal

Persoană

Subiect

Nesubiect

Reflexiv

Singular

întâia

io

me

doua

tu

te

treia, masculină

eli

li

se

treia, feminină

ela

la

treia, neutră

elo

lo

Plural

întâia

nus

doua

vos

treia

eles

les

se

Fiindcă litera i în io este scurtă (o semivocală), io are numai una silabă și se pronunță ca io în iobag. Se poate folosi vos în singularul pentru a fi repectuos. Se poate folosi pronumele neutru pentru orice lucru, persoană, sau animal, indiferent de genul lui. Cu verbele impersonale, nu se folosește nici un pronume: Sta pluvendo (Plouă); Ave un problema (Este o problemă.). Cu imperativele persoanei doua, nu se folosește nici un pronume: Corre! (Alergă!) Aiuda me! (Ajută-mă!). Dacă un imperativ nu este pentru persoana doua, verbul deve este urmat de infinitiv: Nus deve parter! (Să plecăm!); Eles deve manjar pastel! (Să ei mănânce chec!); Deve aver luse! (Să fie lumină!)
Cuvintele uno sau una persona sunt folosite pentru o persoană nedeterminată (ca se): Uno parla el fransiese en Fransia, i.e., El fransiese es parlado en Fransia. (Se vorbește limba franceză (franțuzește) în Franța, i.e., Limba franceză este vorbită în Franța.)
Pronumele interogative:

Cum: como
Cât de (urmat de adjectiv sau un adverb): cuanto
Câți, câte: cuantos
Cât, câtă: cuanto
Ce: ce, ce cosa(s)
Ce fel de, ce feluri de: ce tipo de, ce tipos de
Când: cuando
Unde: donde
Care: cual, cuales
Cine: cien, cienes
Pe cine: (pe) cien, (pe) cienes
Cui: cuo, cuos (Pluralul este pentru multipli posesiuni, nu pentru multipli proprietari. Litera u este accentuată.)
Cui îi: a cien
De ce, pentru ce: por ce

Exemple: Ce sinifica esto? Io no sabe. De ce vos pensa? De la grama'tica de Romanova.
Cien tiene la clave de esta porta? Alberto lo tiene. A cienes eli ave dado los libros?
Eli les ave dado a Mari'a i a Carla. Cuo libro es esto? ("A cui este cartea asta?")
Pronumele relative:
Dvs. puteți folosi ce cu orice substantiv sau pronume, și puteți folosi cien (plural: cienes) cu persoane. Exemple: El infanto ce tiene la clave es en el jardin. El infanto a cien tu ave dado la clave abreva la porta. La infanta ce saludava vos es mia sora (Fata care vă saluta este sora mea). La infanta pe cien vos saludava es mia sora (Fata pe care dvs. salutați este sora mea). El libro ce tu ave perdido es aora en la biblioteca (Asta se referă la cartea anumită care tu pierduși). El libro, ce mia sora leseva fas una semana, es aora en la biblioteca (Asta se referă la o carte care s-a întâmplat să sora mea citea).
Pronumele Posesive:
Când un pronume posesiv se referă la posesiuni plurale, se folosește o formă plurală. Facultativ, se poate schimba terminația -o (și pluralul -os) în -a (și pluralul -as) fără o diferență sensului. Litera i este accentuată în aceste cuvinte: mio, mios, mia, mias. Litera u este accentuată în aceste cuvinte: tuo, tuos, tua, tuas, suo, suos, sua, suas, cuo, cuos, cua, cuas.

Tabel Pronumelui Posesiv

Persoană

Adjectiv

Pronume

Singular

întâia

mio

el mio

doua

tuo

el tuo

treia

suo

el suo

Plural

întâia

nustro

el nustro

doua

vostro

el vostro

treia

loro

el loro

Adjectivele și Pronumele Demonstrative:
Acest, acesta, această, aceasta, etc.: esto (alternativ esta).
Acești, aceștia, aceste, acestea: estos (alternativ estas).
Acel, acela, acea, aceea: eso (alternativ esa).
Acei, aceia, acele, acelea: esos (alternativ esas).
Verbele:
Verbele n-au nici o declinație personală. Infinitivele se termină în -ar și -er.

Formele Simple Verbului

Rădăcină

cant-

part-

Infinitiv

cantar

parter

Prezent

canta

parte

Imperativ

canta

parte

Imperfect Trecut

cantava

parteva

Preterit

canto'

partio'

Viitor

cantara'

partera'

Condițional

cantari'a

parteri'a

Participiu Prezent

cantando

partendo

Participiu Trecut

cantado

partido

Prezentul și imperativul sunt ca infinitiv fără -r.
Indicativul și subjonctivul sunt identice.
Imperfectul trecut este format cu infinitiv când se schimbă terminația -r în -va.
Preteritul este format cu infinitiv când se schimbă terminația -ar în -o' sau terminația -er în -io' (un diftong).
Viitorul este format cu infinitiv când se adaugă -a' la infinitiv. Un timp viitorului alternativ este format când se pune va înainte de infinitiv: Eli va manjar lo. (El îl va mânca.)
Condiționalul este format când se adaugă -i'a la infinitiv: Si io lo teneva, io lo dari'a a te. (Dacă eu l-aș avea, ți-l aș da.)
Participiul prezent este format cu infinitiv când se schimbă terminația -r în -ndo.
Participiul trecut este format cu infinitiv când se schimbă terminația -ar în -ado sau terminația -er în -ido.
Numai puține verbe și derivatele lor sunt neregulate, și acelea cu un asterisc aici sunt neregulate numai în ceea ce privește ortografierea, din cauza apostrofurilor:

A fi: ser. Prezentul: es; preteritul: fu; imperfectul trecut: era; imperativul: sea.
A veni: vener. Prezentul și imperativul: viene.
A curge (și alte verbe care se termină în -uer sau -uar): fluer. Prezentul și imperativul: flu'e*.
A merge: andar. Prezentul și imperativul: va.
A avea, a ține: tener. Prezentul și imperativul: tiene.
A auzi: oier. Preteritul: oio'; participiul trecut: oi'do.
A se reuni: reuner se. Prezentul și imperativul: reu'ne*.
A fotografia (și alte verbe care se termină în -grafiar): fotografiar. Prezentul și imperativul: fotografi'a*.
A interzice: proiber. Prezentul și imperativul: proi'be*.
A trimite: enviar. Prezentul și imperativul: envi'a*.
A vrea: cerer. Prezentul și imperativul: ciere.
A atrage (și alte verbe care se termină în -aer): atraer. Participiul trecut: atrai'do*.
Verbele timpului perfect sunt formate cu verbul aver ("a avea"):

Timpul Perfect Verbului

Prezent Perfect

io (tu, etc.) ave cantado, partido

Trecut Perfect

io (tu, etc.) aveva cantado, partido

Viitor Perfect

io (tu, etc.) avera' cantado, partido

Condițional Perfect

io (tu, etc.) averi'a cantado, partido

Niște exemple verbale în context:
io ave lesido en la Interrede ce una dama europana de sisenta anios ave fasido una filia naser en un ospital en Israel depo'is aver indicado ce ela teneva solamente cuarenta oto anios. El me'dico, stupefasido, diseva ce eli jama'is averi'a dado a la dama una trasplantasion de ovos si eli aveva sabido sua eda' vera.

En eso tempo, toda la terra parlava la mesma lingua. Cuando la jente emigro' di la rejon del oriente, eles descubrio' una sona plana en la rejon de Sinar, i ala' eles resto' par resider. Un di'a, algunas personas disio' a otras: "Nus deve faser blocos de arjila, i cosinar les en el fogo." Asi', eles uso' blocos enve's de piedras i asfalto natural enve's de mortiero. Pois eles disio': "Viene, nus deve costruer una jida' i una torre ce contactara' el sielo. De esta manera, nus sera' famosos i nus no devera' ser dispersados atrave's toda la terra". Ma el senior Dio desendio' par ver la jida' i la torre ce la jente costrueva, i eli penso': "Eles es una sola jente i eles parla una sola lingua; por eso, eles ave comensado esto travaio, i por nada del mundo eles va sesar de faser lo. Seri'a mas bono ce nus desende par confunder lora lingua, par ce eles no comprendera' entre se." Asi' fu ce el senior Dio les disperso' atrave's toda la terra, i eles seso' de costruer la jida'. En esa localida', el senior Dio confundio' la lingua de toda la jente de la terra, i di ala' eli les disperso' atrave's todo el mundo. Por eso, la jida' es clamada "Babel".
(Mai multe exemple...)
Verbele pasive sunt formate cu verbul ser ("a fi"):

Timpul Pasiv Verbului

Prezent Pasiv

io (tu, etc.) es creado, prendido

Trecut Pasiv

io (tu, etc.) fu creado, prendido

Viitor Pasiv

io (tu, etc.) sera' creado, prendido

Condițional Pasiv

io (tu, etc.) seri'a creado, prendido

Timpul perfect passiv se formează cu aver sido ("a avea fost"):

Timpul Perfect Pasiv Verbului

Prezent Perfect Pasiv

io (tu, etc.) ave sido creado, prendido

Trecut Perfect Pasiv

io (tu, etc.) aveva sido creado, prendido

Viitor Perfect Pasiv

io (tu, etc.) avera' sido creado, prendido

Condițional Perfect Pasiv

io (tu, etc.) averi'a sido creado, prendido

Exemple Structurei Verbului

io

tu

eli

ela

nus

vos

eles

estos omes

loros amigos

es

fu

ave sido

aveva sido

sera'

va ser

seri'a

avera' sido

va aver sido

averi'a sido

vijilado(s) por la polisi'a.

multo admirado(s) por todos.

recomendado(s) por los otros.

abondante(s) en la jida'.

atacado(s) por los soldados.

acusado(s) por suos enemigos.

obliviado(s) por el governo.

buscado(s) por Interpol.

escutado(s) por el congreso.

oi'do(s) por el conselio.


 
SUFIXE:

Dacă cuvântul se termină în vocală neaccentuată, dvs. o mutați, și după aceea, se adaugă sufixul. Dacă sufixul adăugat are un asterisc aici, (redundant n.n.) se pune aceasta vocală la sfârșit, dar dacă nu este nici o vocală la sfârșitu, se pune litera e la sfârșit.

capabil să primească acțiunea verbului: (verb de -ar) -able, (verb de -er) -ible, e.g. bevible (potabil).
idee abstractă (formată cu adjectiv): -ida', e.g. co'modo (comod), comodida' (comoditate).
idee abstractă (formată cu verb): (verb de -ar) -ansa, (verb de -er) -ensa, e.g. importante (important), importansa (importanță).
adjectiv activ, format cu verb: (verb de -ar) -ante, (verb de -er) -ente, e.g. caminante (plimbător).
adverb (format cu adjectiv; dacă adjectivul se termină în -o, dvs. trebuie schimba aceasta în -a): -mente, e.g. rapidamente (repede).
capabilitate de a primi acțiunea verbului: (verb de -ar) -ablida', (verb de -er) -iblida', e.g. beviblida' (potabilitate).
timp condițional: (verb de -ar) -ari'a, (verb de -er) -eri'a, e.g. parlari'a (aș vorbi, ai vorbi, ar vorbi, am vorbi, sau ați vorbi).
recipient: -ero, e.g. salero (recipient pentru sare).
diminutiv: *-et-, e.g. casa (casă), caseta (casă mică); canson (cântec), cansonete (cântec mic).
ori-: -ciera, e.g. dondeciera (oriunde). Nu se mută vocala la sfârșitul.
fracție: -ieme, e.g. dos tresiemes (două treimi).
plin de (format cu substantiv): -oso, e.g. ventoso (vântos).
timp viitor: (verb de -ar) -ara', (verb de -er) -era', e.g. parlara' (voi vorbi, vei vorbi, va vorbi, vom vorbi, veți vorbi, sau vor vorbi).
persoană care face acțiunea verbului obișnuit sau profesional: (verb de -ar) -ador, (verb de -er) -edor, e.g. travaiador (lucrător).
timp imperativ: (verb de -ar) -a, (verb de -er) -e, e.g. corre! (alergă! alergați!).
infinitiv: (verb de -ar) -ar, (verb de -er) -er, e.g. parlar (a vorbi).
locuitor sau membru (format cu loc sau cu grup): -ano, e.g. italiano (italian).
rând acțiunii verbului: (verb de -ar) -ata, (verb de -er) -ita, e.g. una caminata (o plimbare).
instrument, dispozitiv, sculă, sau unealtă: (verb de -ar) -adora, (verb de -er) -edora, e.g. lavadora (mașină de spălat).
-ism: -ismo, e.g. capitalismo (capitalism).
-ist: -ista, e.g. comunista (comunist).
ființă tinerescă: *-el-, e.g. cane (câine), canele (cățel); gato (pisică), gatelo (pisoi).
limbă (formată principal cu națiune, cu loc, sau cu cultură): -ese, e.g. el japonese (limba japoneză).
a face (format cu adjectiv): -isar, e.g. oscurisar (a întuneca).
-olog: -o'logo, e.g. antropo'logo (antropolog).
-ologie: -oloji'a, e.g. antropoloji'a (antropologie).
număr ordinal: -e'simo, e.g. el cuatre'simo (al patrulea).
participiu trecut sau adjectiv asemănător: (verb de -ar) -ado, (verb de -er) -ido, e.g. parlado (vorbit).
loc pentru acțiunea verbului: (verb de -ar) -adero, (verb de -er) -edero, e.g. manjadero (sufragerie).
plural: (după o vocală) -s; (după o consoană) -es, e.g. libros (cărți), cansones (cânteci).
participiu prezent: (verb de -ar) -ando, (verb de -er) -endo, e.g. correndo (alergând).
timp prezent: (verb de -ar) -a, (verb de -er) -e, e.g. prende (iau, iei, ia, luăm, sau luați).
timp preterit: (verb de -ar) -o', (verb de -er) -io', e.g. prendio' (luai, luași, luă, luarăm, luarăți, sau luară).
imperfectul trecut: (verb de -ar) -ava, (verb de -er) -eva, e.g. reparava (reparam, reparai, repara, reparați, reparau).
persoană sau lucru care primește acțiunea verbului: (verb de -ar) -ado, (verb de -er) -ido, e.g. el cosinado (gătitul).
magazin sau prăvălie (format cu marfă): -eri'a, e.g. paneri'a (brutărie).
superlativ (ca "cel mai"): *-i'sim-, e.g. suave (moale), el suavi'sime (cel mai moale).
pom, arbore, tufiș, sau plantă (format cu fruct sau cu legumă): -era, e.g. aranjera (portocal).
afectuos: *-in-, e.g. cane (câine), canine (câine iubit).

PREFIXE:

din nou sau înapoi (format cu verb): re-, e.g. repintar (a vopsi din nou).
anterior (format cu substantiv): ecse-, e.g. ecsepresidente (președinte anterior).
a desface (format cu verb): des-, e.g. desconectar (a deconecta).

 
Numerele Cardinale:
0    1   2   3    4      5     6   7    8   9    10     11
sero uno dos tres cuatro sinco sis sete oto nove dies   dies uno
12 20 30 35 40 50 60 dies dos venti trenta trenta sinco cuarenta sincuenta sisenta
70 80 90 100 200 1000 2000 1.000.000 setenta otenta noventa sento dos sento mil dos mil un milion (de)
2.000.000 1.000.000.000 1.000.000.000.000 dos miliones (de) mil miliones (de) un milion de miliones (de)
Conjuncția i ("și"), nu este folosită în numerele. Virgula (",") este folosită în fracțiile zecimale, și se poate folosi un punct pentru a separa mii de milioane, etc., și ore de minute, etc. Numerele Ordinale:
0-lea     prim, întâi  2-lea     3-lea      4-lea       5-lea
sere'simo une'simo     dose'simo trese'simo cuatre'simo since'simo
6-lea 7-lea 8-lea 9-lea 10-lea 11-lea sise'simo sete'simo ote'simo nove'simo diese'simo dies une'simo
12-lea 20-lea 30-lea 40-lea 50-lea dies dose'simo vente'simo trente'simo cuarente'simo sincuente'simo
60-lea 70-lea 80-lea 90-lea 100-lea sisente'simo setente'simo otente'simo novente'simo sente'simo
200-lea 1000-lea 2000-lea 1.000.000-lea dos sente'simo mile'simo dos mile'simo milione'simo
2.000.000-lea 1.000.000.000-lea 1.000.000.000.000-lea dos milione'simo mil milione'simo un milion de milione'simo
Alternativ, se poate exprima un număr ordinal dacă se folosește nu'mero înainte de numărul cardinal; dacă acestea sunt cu substantiv, dvs. le puneți după substantivul: el libro nu'mero tres (cartea treilea). Fracțiile sunt formate cu sufix -ieme în loc de -e'simo. Substantivul jumătate este meta', și sfert este cuarto sau cuatrieme. Adverbul întâiul este primero, și pe jumătate este adverbul medio.
Zilele Săptămânei, Lunile, și Anotimpurile:

luni

marți

miercuri

joi

vineri

sâmbătă

duminică

lunedi'a

martedi'a

mercoledi'a

jovedi'a

venerdi'a

sa'bado

domingo


ianuarie

februarie

marție

aprilie

mai

iunie

janero

febrero

marso

abril

maio

junio

iulie

august

septembrie

octombrie

noiembrie

decembrie

iulio

agosto

septembre

octobre

novembre

disembre


primăvară

vară

toamnă

iarnă

primavera

estivo

otonio

inverno


Se exprimă datele cu numere cardinale: el cuatro de febrero (patru februarie).

Dacă dvs. descoperiţi greşeli în(pe) această pagină, scrieţi-mi, vă rog--David Crandall:

Mulţumesc.

A se întoarce la pagina întâia


Pagina aceasta a fost vizitată ori.